SALAUL (stizostedion lucioperca)

raspandire,dimensiuni si hranire

Salaul este raspandit in Dunare si baltile ei, dar poate fi gasit in majoritatea raurilor si lacurilor din tara noastra. In mod obisnuit, poate atinge lungimea de 30 - 60 cm si greutatea de 1 - 4 kg, doar in mod exceptional ajungand la lungimea de 1 m si greutatea de 8 - 10 kg. Corpul salaului este lung, aproape cilindric, subtiat mult spre coada, capul mare, comprimat lateral, gura larga cu dinti ascutiti si cu cate doi canini pe fiecare falca. Spatele este verde-cenusiu, cu 8 - 12 dungi inchise ce coboara de pe spate pe laterale. Trebuie sa facem aici si o scurta prezentare a unei subspecii de salau, cu aceiasi arie de raspandire, respectiv salaul vargat (stizostedion volgensis). Diferentele dintre acesta si salau constau in dimensiunile mai reduse ale celui vargat (lungime 20 - 35 cm si greutatea max 500 - 750 gr ), precum si lipsa celor doi canini. Am specificat acest lucru, pentru ca pescuitul salaului vargat este interzis tot timpul anului, conform ordinului de prohibitie pe 2015. Hrana salaului este constituita din mici vietuitoare acvatice, in special pestisori, dar poate fi prins si la viermusi sau rame !

locuri preferate si reproducere

Salaul prefera de obicei apele limpezi, oxigenate, cu pietre sau obstacole pe fund precum si pragurile de pe langa mal, unde sta ascuns si de unde lanseaza ambuscade asupra pestisorilor neatenti. Reproducerea salaului are loc primavara, in lunile martie - aprilie. In aceasta perioada salaul isi face un cuib in zonele cu prundis marunt pe fund, unde depune icrele. Masculul este cel care are rolul de dadaca si cu toate ca nu consuma hrana in aceasta perioada, va ataca furios orice intrus (natural sau artificial) care se apropie prea mult.

boli si paraziti - eustrongylidoza

La cererea mai multor pescari o sa facem cateva precizari in legatura cu niste viermi paraziti, subtiri de culoare rosie, ce pot fi gasiti de vreo cativa ani in interiorul cavitatii abdominale a salailor din zona noastra. Precizez aici ca pestii pasnici nu sunt deloc afectati ci doar pestii rapitori, in special salaul si bibanul. Este vorba despre viermele numit popular sarma (vezi imaginea), vierme care poate provoca boala numita eustrongylidoza. Ca si alti viermi paraziti si acesta are mai multe gazde, iar reproducerea se face prin oua. O sa va linistim spunandu-va ca pasarile acvatice (lisite, rate salbatice, egrete) reprezinta gazda principala si locul unde sunt depuse ouale, pestii rapitori fiind doar gazde intermediare. Cu toate ca nu exista cazuri consemnate de infestare la om, in continuarea articolului va vom explica cum pot fi eliminati - pentru linistea noastra sufleteasca!

cum scapam de ei ??

La transarea pestelui examinati cu atentie peretii cavitatii abdominale - viermii (sarmele) pot fi vazuti cu ochiul liber, daca pestele e mai mic. Daca pestele e mai mare si are stratul de carne mai gros, atunci trebuie sa folositi o sursa de lumina (bec) pentru a vedea unde sunt inchistati sau si mai explicit: priviti prin carne catre o sursa de lumina. Odata depistati pot fi extrasi foarte usor cu varful cutitului. Verificati cu atentie pentru ca intr-un peste pot fi destul de multi - eu am gasit chiar si 12 bucati! In continuare e bine sa tineti pestele la congelator cateva ore, pentru a fi siguri ca o sa crape si ceilalti pe care eventual nu i-ati vazut. Iar pentru siguranta maxima trebuie sa-i prajiti sau sa-i fierbeti foarte bine. Pot sa va spun ca am consumat salaii infestati pe care i-am prins, dupa ce am aplicat tehnicile descrise mai sus si vad ca n-am patit nimic... inca ! Oricum trebuie sa realizati ca sistemul nostru digestiv este total diferit de al pestilor sau/si al pasarilor, care de obicei inghit hrana intreaga, viermele respectiv ajungand viu si intact in stomacul acestora, reusind de aici sa patrunda mai departe in muschii intercostali, unde se inchisteaza. E greu de crezut ca un astfel de vierme poate ramane intreg si nevatamat, dupa ce in prealabil e maruntit prin masticatie (dintii) si face o tura de inot prin acidul gastric din stomac. La final va mai spunem ca acest parazit este cunoscut de foarte mult timp de catre pescarii din Delta Dunarii si desi acestia consuma salaii respectivi de ani de zile, inca nu s-a consemnat nici un caz de infestare la om. Pentru lamuriri suplimentare privind salaii cu sarme, urmariti acest scurt filmulet.

pescuit

Pentru a afla mai multe detalii despre pescuitul salaului apasa aici... afla mai multe

solunar
cotele apelor Dunarii
Tabele anuale cu speciile de pesti si sansele la pescuit
fazele Lunii